WikiPortallus: Iudaism.html

Iudaismul cunoscut şi sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Preceptele iudaismului au stat la baza religiileor monoteiste creştinism şi islam. Termenul iudaism îşi are originea în numele regatului Iuda, ţara tribului Iuda -- descendenţii celui de-al patrulea fiu al patriarhului Iacob (sec. XVIII - finele sec. XVII î.Hr.) -- cu capitala la Ierusalim, lăcaşul Marelui Templu.

modifică Scrieri

Cartea fundamentală a religiei iudaice este Vechiul Testament (Biblia ebraică). Scrisă într-un limbaj arhaic, în urmă cu circa 3 000 de ani şi fără punctuaţie, ea a suferit o infinitate de interpretări, adesea, tendenţioase sau în funcţie de necesităţile vremii. Interpretări bazate pe traducerea unui cuvânt sau pe punctuaţii diferite au dus la dispute interminabile între înţelepţii evrei şi la diferenţele dintre scriptele iudaice şi Coran, sau Biblia creştină. În comunităţile evreieşti din disporă, de-a lungul secolelor, dreptul de a intrpreta şi adapta perceptele biblice la necesităţile curente le-a revenit rabinilor.

Din ea se citeşte în zilele de Sâmbătă (Şabat) şi de sărbătoare. În sens larg, Tora cuprinde toate învăţăturile şi cărţile profetice şi hagiografice, iar în sens restrâns reprezintă doar Pentateuhul.

Cartea lui Tobia, Cartea Iuditei, Cartea Esterei (אסתר), Cartea întâi a Macabeilor, Cartea a doua a Macabeilor, Cartea lui Iob (איוב), Cartea Psalmilor (תהילים Tehilim - 150 de cântări şi imnuri), Cartea Proverbelor (משלי), Cartea lui Qohelet (קהלת - Ecleziastul), Cartea Cântării Cântărilor (שיר השירים), Cartea Înţelepciunii, Cartea lui Ben Sirah (Ecleziasticul), Cartea Profetului Isaia, Cartea profetului Ieremia (ירמיהו), Cartea Lamentaţiunilor (איכה - Plângerile lui Ieremia), Cartea profetului Baruh, Cartea profetului Ezechiel (יחזקאל), Cartea profetului Daniel (דניאל), Cartea profetului Osea, Cartea profetului Ioel, Cartea profetului Amos, Cartea profetului Abdia, Cartea profetului Iona, Cartea profetului Mihea, Cartea profetului Nahum, Cartea profetului Habacuc, Cartea profetului Sofonia, profetului Aggeu, Cartea profetului Zaharia, Cartea profetului Malahia

O altă carte importantă este תלמוד Talmudul, carte alcătuită din משנה Mişna şi גמרא Ghemara (care în ebraică înseamnă „adăugare”) şi care reprezintă o interpretare a textelor din Biblie.

modifică Sărbători

modifică Sâmbăta

Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului după cele şase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreieşti, este interzis să se lucreze în ziua de sâmbătă şi în zilele de sărbători.

modifică Roş Aşana (Anul Nou)

modifică Iom Chipur

modifică Sukot (סוכות)

În timpul sărbătorii de Sukot (סוכות) evreii ies din casele lor şi locuiesc timp de şapte zile în nişte umbrare construite după reguli stricte, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în pustiu.

modifică Simhat Tora

modifică Hanuca

modifică T"U B'Şvat

modifică Purim

modifică Pesah (פסח -- Paştele )

În timpul celor şapte zile ale sărbătorii Paştelui פסח (Pessah) (în amintirea ieşirii din Egipt מצרים) nu se mănâncă pâine dospită din cele cinci feluri de cereale, ci numai „pască”, pâine nedospită, (în ebraică maţa מצה).

modifică L"G B'Omer

modifică Şavuot

modifică 9 B'Av

modifică T"U B'Av

modifică Zile de post

(......) Sunt şi zile de post în care nu se mănâncă şi nu se bea nici măcar apă.

modifică (.....)

modifică Ritualuri

În sinagoga, lăcaşul de cult, se află un dulăpior unde se găsesc textele religioase, de regulă scrise pe suluri şi, de asemenea Menorá (candelabrul cu şapte braţe).

La opt zile de la naştere copilul de sex masculin este circumcis, ca semn al legământului cu Dumnezeu. Majoratul religios pentru fete este la vârsta de 12 ani, iar pentru băieţi la 13 ani.

modifică Rugăciunile

Evreii se roagă de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara. La rugăciunea de dimineaţă bărbaţii se înfăşoară în patrafir (Talith, un şal cu ciucuri în cele patru colţuri), simbol al prezenţei divine, ei recitând cu această ocazie o serie de binecuvântări, printre care şi baruh şelo asani işa („Binecuvântat e Dumnezeu că nu m-a făcut femeie”); evreii religioşi poartă patrafirul (un fel de «poncio» mic, cu ciucuri la cele patru colţuri) toată ziua.

modifică Poziţia femeii în iudaism

Deşi este o religie cu puternice rădăcini patriarhale, iudaismul rezervă femeii din punct de vedere religios şi social un loc de onoare. Prin binecuvântarea aceasta, evreii nu fac în niciun caz o afirmaţie sexistă, ci dimpotrivă ei îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate ritualurile care li s-au dat şi pe care sunt obligaţi să le respecte, spre deosebire de femei care nu sunt obligate, deoarece acestea pot menţine legătura strânsă cu Dumnezeu şi în lipsa acestor obligaţii^[1] Din rugăciune nu trebuie să lipsească profesiunea de credinţă: Shma Israel („Ascultă, Israele”, Deuteronom 6, 4-9). De asemenea, în timpul rugăciunii bărbaţii trebuie să poarte aşa numitele filacterii (tefilin). Cultul mozaic este axat pe îndeplinirea celor 613 porunci enumerate în Tora (primele cinci cărţi ale lui Moise.

modifică Rabinul

La sinagogă, conducătorul ritualului este rabinul, care are funcţia unui îndrumător religios. El este cel care coordonează studiul Torei.

modifică Cuşer -- restricţiile alimentare

Se vorbeşte în iudaism şi de o serie de restricţii alimentare, deoarece aici intervine distincţia dintre pur şi impur. Cuşer (în limba idiş, kaşer în limba ebraică) înseamnă „pregătit după ritual” şi, în cazul mâncării, garantat a fi conform regulilor. Astfel, evreii au voie să mănânce doar carnea rumegătoarelor cu copita despicată: ovine, capre, bovine şi peşti cu solzi şi înotătoare; există reguli precise la sacrificarea animalelor; este interzis de mănâncat lactate împreună cu carne, etc.

modifică Istoric

Şoa (holocaustul, nimicirea în ebraică) a avut loc în perioada nazistă, când şase milioane de evrei au fost exterminaţi prin gazare şi alte forme de asasinare, cadavrele fiind apoi incinerate în lagărele de concentrare (Auschwitz, Sobibór, Treblinka şi altele).

modifică Bibliografie

modifică Vezi şi

modifică Legături Externe

modifică Referinţe

^ Sex Roles - A Journal of Research, May 2003; în: Marilyn P. Safir, Amir Rosenmann, Orly Kloner, Tomboyism, sexual orientation and adult gender roles among Israeli women: "Although the majority of Israelis define themselves as nonreligious, during the High Holy Days, it is the norm to attend prayer services at Orthodox synagogues (which receive state funding, unlike the small number of Reform and Conservative synagogues in Israel). Only men can actively participate in these prayer services as well as perform the Kadish prayer for the dead. In addition, men's daily Morning Prayer includes the Hebrew phrase Barukh shelo assani isha ("Blessed is God for not creating me a woman"). Women are hidden from men's sight and are excluded from praying aloud, so that they do not distract the men, in these Orthodox synagogues. In fact, even in the traditional Orthodox wedding ceremony, the woman is a silent, not an active, participant."[1].

Iudaism.html

Cuprins