Mircea al II-lea.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
| Mircea al II-lea | ||
|---|---|---|
| Domnitor al Ţării Româneşti | ||
| Domnie | 1442 (Asociat la domnie între 1446 - 1447) |
|
| Decedat | 1447 | |
| Predecesor | Vlad al II-lea Dracul | |
| Succesor | Basarab al II-lea | |
| Tată | Vlad al II-lea Dracul | |
Mircea al II-lea (domnitor al Ţării Româneşti între primăvara - vara/toamna 1442; august-septembrie 1481 domnie incertă) este fiul lui Vlad al II-lea Dracul, probabil asociat la domnie de către tatăl său, ocupă singur tronul în momentul în care, chemat de sultan, „pe Dracula (Vlad Dracul n.t.) l-au prins şi l-au închis în cetatea Galipoli iar cei doi fii ai săi (Vlad Ţepeş şi Radu cel Frumos n.a.) au fost internaţi în fortăreaţa Egrigöz din vilaietul Ghermiyan“ („Cronica lui Aşik paşazadé“ în „Cronici turceşti privind ţările române“, I, p.88).
Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei şi ruda voievodului arestat, după victoria asupra lui Mezid beg, lansează o ofensivă în Ţara Românească înfrângându-l pe Mircea şi punând pe tron pe protejatul său Basarab al II-lea.
În urma acestor evenimente, Mircea fiul lui Vlad Dracul dispare din acte.
Un Mircea, fiul lui Vlad voievod apare ca protejat al lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, în 1481, când sunt date cele două proclamaţii către boierii munteni din Brăila şi Buzău afirmând că „[...] a luat pe lângă el pe fiul său Mircea voievod şi n-are să-l lase de lângă el şi va stărui pentru binele lui ca şi pentru însuşi binele său, ca să-şi dobândească baştina sa, Ţara Românească, căci îi este baştină dreaptă, cum şi Dumnezeu ştie şi voi încă ştiţi [...]“. Acestea aveau să ducă la faimosul răspuns al boierilor munteni: „Scriem ţie, Ştefan voievod: Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creier de-ţi prăpădeşti cerneală şi hârtie pentru un copil de curvă, pentru fiul Călţunei, si zici că-ţi este fiu? Dacă ţi-e fiu şi vrei să-i faci bine, atunci lasă-l să fie după moartea ta domn în locul tău şi pe mumă-sa ţine-o să-ţi fie doamnă, cum au ţinut-o în ţara noastră toţi pescarii din Brăila, şi învaţă-ţi ţara cum să te slujească, iar de noi să te fereşti, căci de cauţi pe naiba, ai să-l găseşti. Şi aşa să ştii că toţi, pe capete, vom veni împotriva ta şi vom lupta alături de domnul nostru, Basarab voievod, până în ruptul capetelor noastre“. Greu de identificat acest Mircea cu fiul lăsat în domnie de Vlad Dracul plecând la Constantinopol, în 1442.
Nevoia de a avea un domnitor aliat în Ţara Românească îl face pe domnitorul moldovean să pornească o ofensivă în vara aceluiaşi an. În urma bătăliei de la Râmnicul Sărat din 8 iulie 1481 în care sunt înfrânţi Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş), Ali beg şi Skender beg, conform cronicarului moldovean Grigore Ureche, „[...] au pus Ştefan vodă domn Ţării Munteneşti pe Vlad vodă Călugărul [...]“. În ciuda victoriei de la începutul lui iulie, pe 28 august Basarab cel Tânăr dă act de întărire ca voievod de la Piteşti, şi, acelaşi, dă acte din aceeaşi calitate în 16 noiembrie, decembrie 1481 şi, ultimul, în 2 martie 1482 în timp ce, oficial, domnea Vlad al IV-lea Călugărul.
Mircea al III-lea, că o fi fiul Călţunei, că ar fi diferit de Mircea al II-lea, rămâne un domnitor obscur a cărui viaţă şi a cărui perindare pe tron cu greu pot fi găsite în cronici.
modifică Bibliografie:
- D.R.H., B, I;
- Stoica Nicolaescu, „Documente slavo-române cu privire la relaţiile Ţării Româneşti şi Moldovei cu Ardealul în sec. al XV-XVI-lea“, Bucureşti, 1905;
- Nicolae C. Bejenaru „Mircea II pretendentul“ în „Arhiva“, nr.8, 1924.
| Predecesor: Vlad al II-lea Dracul |
Domnitor al Ţării Româneşti 1442 |
Succesor: Basarab al II-lea |
